Homeric Doina Rusti

Homeric Doina Rusti Romanul porneste de la o aspiratie erotica de la acel timp de fapt cand inca nu stii ce-ti doresti dar in schimb stii cu certitudine ca vrei sa ai sa stringi cu un fel de lacomie jenanta aripioarele atat de fragile ale altei fiinte pe care nici macar n-o cunosti. De aici pana la teritoriul mistic in care traiesc monstrii zanele si spiridusii nu mai este decat un pas. Iar Homeric este povestea acestui pas.” (Doina Rusti) „Dincolo de titlu – al carui subtext enigmatic se lasa decriptat abia spre final – Homeric e romanul unei lumi bucurestene din epoca fanariotilor fara determinari istorice precise dar recompuse cu o minutie si o autenticitate cuceritoare: un rasfat al simturilor si un desfrau al fabulosului intr-o carte a pasiunilor damnate si a farmecelor fatale iesite parca din pivnitele eliadesti ale Strazii Mintuleasa. In centru se afla Gorganul si codrii disparuti intre timp ai Cotrocenilor populati de fiinte fantastice care cresc in ierburi floarea divinatiei (singele-dracului) deschizatoare de porti spre lumea de dincolo. Viata comunitatii e destabilizata de contactele – generatoare de disparitii misterioase – cu creaturile invizibile ale padurii. O lume intreaga traieste sub ochii nostri prin magia povestilor intretesute iar dintre zecile de personaje se desprind fatala domnita bastarda Despina Baleanu tatal ei adevarat complice al duhurilor padurii Marmanjica cea neiubita – o Cenusareasa imunizata de potiunile unui tutore doctor cu stagii la Viena – straniul zugrav Pantelimon Iorga irezistibila ghicitoare Ciptoreanca sau aventurierul Ahmet esuat din Levant la Portile Orientului in aceasta «cronica a Balenilor» sui-generis... Perspectivele se schimba ca intr-un carusel al fantasmelor iar cititorul sfirseste prin a deveni el insusi obsedat de farmecele unor naratiuni in foi de vita. Povestitoare innascuta si proprietara a unui teritoriu imaginar propriu bintuit de fantomele istoriei si de «demonii» feminitatii Doina Rusti se impune prin acest tur de forta al imaginatiei ca o maestra a realismului magic balcanic redimensionat spectaculos in cheie fantasy.